Despre minunile dintre noi la Cervignano, duminică seara

17198648_1116096001849940_944232165_n

un articol de Adrian Melicovici, Italia

Oamenii care dau optimism semenilor, au spus cuvinte de neuitat pentru umanitate: Unii au rostit la ceas de taină că atunci când îți obosesc picioarele, trebuie să mergi cu sufletul înainte. Alții au numit oamenii frumoși dintre noi povești nemuritoare, pentru tot ce fac prin ei însăși și pentru semenii lor. Un strigăt de dor și poezie românească a sosit tocmai de la Brescia în cealaltă parte a Italiei, mai exact în Friuli Venezia Giulia, la Cervignano: Poetul național al diasporei, Viorel Boldiș.17203528_187988798359690_2039142105_n

Începem acest articol cu el pentru că Cezarului îi trebuie dat măcar un gând bun și aplauzele sufletului românesc. Încărcat cu spiritualitate, patriotism, dragoste, profunzime, Viorel Boldiș a deschis nu numai inimile iubitorilor de poezie dar și cerurile. Afară ploua duminică seara la Cervignano însă un altfel de soare, acela care inundă interiorul nostru emoțional, a învăluit asistența cu lacrimi, dor și mai mult ca niciodată cu măcar puțină Românie departe de casele noastre rămase în urmă, după ani și îndurări, după lupte cu viața și izbânzi. Dar nu a fost singurul. Copiii minune ai României, artista de numai 11 ani, Nicoleta Iancu, cântăreață de muzică populară ca și băiețelul violonist Rareș Mihai Florescu, ambii sosiți din România, ambii participanți ori la Românii au Talent ori la Next Star, au electrizat pur și simplu pe toți cei prezenți. Și lista cu alte nume continuă.

17160939_187987131693190_897927445_n

17199162_187988478359722_1080614036_n

Să continuăm jurnalistic, puțin: 

În data de 5 martie a avut loc la Teatrul Pasolini din orășelul friulian Cervignano, spectacolul Gingășii de Primăvară sub organizarea Asociației Culturale Europa conduse de Iorgu Iordache, împreună cu Municipalitatea. Dealtfel, primarul localității, a ținut ca la eveniment să fie prezenți atât poetul Viorel Boldiș ca și scriitorul care a traversat pe jos Cervignano prima oară în 2012, Adrian Melicovici. Au mai participat în afară primarului Gianluigi Savino, consilierul regional Pietro Pavioti, delegat să fie prezent de președinta regiunii Friuli Venezia Giulia, doamna Debora S. De la Udinesse respectiv parohia din Cervignano-San Giorgio di Nogaro, au sosit preoții ortodocși Iustinian și Leonida, profesor Iulia Daniela Negru de la Universitatea din Trieste, consul din Cadrul Consulatului General din Trieste, Laurențiu Babei, unul dintre reprezentanții comunității de români din Toscana, președintele Asociației CASCRI, Leontin Cojocea ca și reprezentantul România-Lombardia, Robert Răducescu. Dealtfel, cei doi președinți de asociații au transmis salutul conaționalilor inclusiv primarului localității și oficialităților locale prezente.

Moderatorul spectacolului a fost Daniel Săboanu, președinte al Asociației Culturale Române, Decebal-Traian, din San Donà di Piave, care evident, plin de aplomb și impunător ca întotdeauna, a dat cuvântul celor mai sus enumerați.

Scriitorul Adrian Melicovici a atins subiectul serii, adică sărbătoarea doamnelor, din luna martie și a reamintit vizibil emoționat despre demersul său pe jos spre Roma când a traversat prima oară Cervignano. Prof. Iulia Daniela Neagu a susținut o miniexpunere despre pericolele, autoprotecția și importanța doamnelor, atingând responsabilitatea societății civile față de toate acestea.

Micuța Jennifer Sfârcioc a rostit cuvinte calde, ca un fel de deschidere a ceea ce urma să se întâmple, conturând prin discursul și evoluția ei desenul unei lumi pe care ne-am dori-o cu toții. Ea a vorbit inclusiv despre legenda mărțișorului purtând audiența până către originile acestuia și simbolistica lui, existentă încă din antichitate.

Nu putea să lipsească de la întâlnirea cu voia bună și cultura ori reunirea conaționalilor pentru doamnele lor, cântărețul român Marcel Tofan. Prezență scenică, simplitate, costumație populară tradițională și cântece care au determinat publicul să aplaude.

Este foarte important să reamintim că toți invitații s-au întrunit prima oară întâmpinați la o cafea sau discuție, la un hotel după care, chiar și duminică fiind, aceștia au fost primiți în sala de consiliu a primăriei Cervignano, chiar de către primarul Gianluigi Savino, alături de alți oficiali, inclusiv viceprimar. Un gest de ospitalitate rarisimă.

În cadrul evenimentului care mai apoi s-a desfășurat la Teatrul Pasolini, scriitorul Adrian Melicovici a donat pentru Biblioteca orașului  un set de 10 cărți în limba italiană, respectiv romanul ERRANTE SUL CAMMINO DEI SOGNI (Rătăcitor pe drumul viselor).

Și a venit momentul micuțelor minuni. Mai întâi Nicoleta Iancu, micuța care a încântat o țară întreagă la cunoscutul show-concurs Români au talent, a uimit prin costumația extraordinară populară autentică, jocul scenic și o voce care atunci când a interpretat un cântect despre mame, în onoarea zilei de 8 martie, a provocat emoție și lacrimi. Și primarul Savino a stat nemișcat, fără să părăsească sala. Dealtfel, în cuvântul său, a reamintit că a vizitat Bucovina și a pronunțat numele regiunii perfect românește, specificând că accentul e foarte important.

Nicoleta Iancu a oferit CD-uri și a cântat ca o veritabilă artistă pe care Leontin Cojocea a denumit-o micuța Maria Tănase, deoarece acesta o cunoștea mai de mică. Aceeași situație s-a întâmplat și mai târziu puțin, când violonistul excepțional Rareș Florescu, a uimit din nou, prin virtuozitatea sa. Băiatul are acum 12 ani. A cântat Hora Staccato, hore, muzică clasică, muzică din Teleorman ducând vioara cu o dibăcie nemaiîntâlnită în spate, ridicând-o și privind publicul drept în ochi și în suflet. Pentru cine nu știe, Rareș are o voce superbă, el este și solist vocal. Copilul a coborât în aplauzele celor prezenți printre spectatori, continuând să cânte și aducând după el toată admirația binemeritată a celor care l-au ascultat.

Și a venit momentul… și au venit momentele…poetul Viorel Boldiș, și-a luat cărțile publicate însă la microfon, ele parcă s-au deschis altfel, atunci când a început să își recite creația, atât în limba română cât și în cea italiană. Și s-a făcut liniște. Și s-au aprins doruri de țară. Și s-au încălzit inimi și suflete. Și au ascultat o poveste de viață, frumoasă, într-un poem expresiv, reprezentativ. Când a spus că spre casa lui nu mai era ceva alb atârnând la fereastră, ca altădată la reîntoarcere, ci mai toate cele albe din casă, inclusiv primarul Gianluigi Savino și-a strâns mâinile de emoție, căci Viorel spunea povestea în italiană și vorbea despre trăirile lui, ale anilor de demult și poate și-ale multora dintre noi. Dragostea, patriotismul, sentimentele, țara, s-au împlinit într-un vers care parcă aievea a făcut ocolul întregii diasporei: Zicea cumva că oriunde am fi, trebuie să învățăm să locuim în limba română. Verticalitatea exprimării poetului contemporan, a atins colțurile multor ochi și au șters lacrimi pe furiș, căci nu-i așa, românul simte mesajul. Și POETUL VIOREL BOLDIȘ, l-a transmis, cum numai el știe să o facă. Fondul muzical pe care și-a recitat creația, a îmbogățit un  glas de om care ne spunea poeziile sale, făcute pentru noi. Dărnicia spirituală a lui Viorel Boldiș s-a așternut cu și mai multă generozitate peste o seară de neuitat. Insist cu o mică poezie la fel de simplă și totuși cutremurător de tulburătoare a poetului Boldiș:

În limba mea

Sunt musafir în alte limbi,

căci doar în limba mea mă regăsesc.

Am tot iubit străinele femei,

dar doar în limba mea eu știu să le iubesc.

Mai buchisesc, așa, din când în când,

câte un vers în graiul ăst dantesc,

dar poezia sufletului meu e scrisă doar in graiul românesc.

 

Micuții artiști care au cântat, Nicoleta și Rareș, au fost ca niște îngeri pământeni trimis de cel mai frumos destin printre noi, ca să recunoaștem prin ei că râul vieții, deși trece milenar, rămâne mereu cu apa lui limpede și aducător de pietre nestemate care rămân, deși  trece. Stavila existențială nu poate opri suspinul unei împliniri de frumos suflet românesc. Este răbufnirea aceea care ne adună pe toți să ne certăm nevinovat și să ne împăcăm printre străini, adunați la seara cea frumoasă dar nu cea din urmă la Cervignano. Și ca la un semn divin, a sosit la ceas târziu și vestea cea mare: Acolo, în micuța comunitate, va exista de acum o Bisericuță ortodoxă. Știrea a venit tot duminică seara. Ce ciudat destin! Deloc trist! Pentru că ea se află exact sub fereastra unde locuiește unul din organizatorii serii de duminică. Care e român.

Nu este ușor să scrii despre atâția oameni frumoși. Eu doar am dat câteva nume, am scris cum m-am priceput și o voi face mereu, cu drag. Și dacă nu m-am ridicat la înălțimea așteptărilor, mai ales că am fost obligat să scriu și eu despre mine 😀 o să vă rog să mă iertați.

Este ora 2.30. Ora Italiei. Și nu mi-e somn. Mă gândesc la „prostioare”. Cum ar fi opincile și jocul scenic superb al micuței Nicoleta sau virtuozitatea unui Rareș cum n-a mai fost. Acești copii, dacă le aduni vârstele laolaltă, nu depășesc per total cu prea mult vârsta unui majorat. Vă dați seama de câte ori vor ocoli planeta și colțurile inimilor lumii cu talentul lor? Este generația care ne face să învățăm să locuim în limba română cum zice Viorel Boldiș, indiferent unde trăim.

Cam asta s-a întâmplat la Cervignano și așa am înțeles să descriu. Un loc unde se întâmplă lucruri frumoase. Și știu că nu e singurul.

P.S. Acest articol va putea fi citit și în primul număr din acest an al revistei socio-culturale  digitale,  ROMÂNIA TA DIASPORA, la finele acestei luni.

GALERIE FOTO DE LA EVENIMENT ȘI DOUĂ MATERIALE VIDEO DE ANUL TRECUT (SURSA YOUTUBE) CU MICUȚII ARTIȘTI NICOLETA ȘI RAREȘ

17197676_187988175026419_717630442_n17161048_187988401693063_1171135400_n17198138_187987751693128_529779944_n17197949_187988855026351_301422835_n17203523_187987985026438_1864202265_n17198491_1116091835183690_1114143658_n

17199070_187987055026531_1801275601_n

17203578_187988321693071_1095727752_n17160556_1116096321849908_1978933789_n

Anunțuri