Rareș Bogdan, mic de înălțime, prea înalt pentru mediocri. Pentru că poate!

rares_bogdan_44274100
Rareș Bogdan, realizatorul emisiunii „Jocuri de Putere cu Rareș Bogdan”. Sursa foto: Realitatea.net

Se știe că cine are simțul dreptății și e mai sufletist, ca om, devine uneori și foarte temperamental. Se mai știe că în România mai există o singură emisiune liberă și de „lung metraj”, unde telespectatorii, mulți, urmăresc de câte ori au ocazia „Jocuri de Putere cu Rareș Bogdan” mai ceva ca ascultarea Europei Libere, pe vremuri. Îmbucurător și trist, totodată. Îmbucurător pentru că se află adevăruri ascunse la alte posturi tv și trist pentru că este nevoie ca acestea să fie aduse la cunoștința opiniei publice doar într-un singur loc. Aici nu scriu despre Realitatea Tv ci despre moderatorul și realizatorul unei emisiuni care ține românii treji până noaptea târziu: Rareș Bogdan.
E mic de înălțime, fizic vorbind dar un zid prea înalt pentru a putea fi umbrit vreodată de cineva. E vizibil și când alții l-ar dori invizibil. Poate și din cauza asta o avea dragnea carii la dantură, că își mușcă buzele disperat. Și nu e singurul. Deseori, pagina sa de Facebook are mai multă audiență ca unele posturi de radio naționale sau televiziuni inodore, incolore și inspide, peste care telespectatorul trece butonând telecomanda, cu o greață sau dezinteres demne de binemeritata ignorare. Stârnește invidie și chiar atacuri mârșave, din partea unora care nu au nicio legătură cu același adevăr dorit cum cere meseria de jurnalist. Acei jurnaliști de ocazie, doar pentru că au pâinea și cuțitul în mână, logistic vorbind ori financiar, sunt chiar caraghioși. Și e greu să le arăți oglinda ca să își privească stupiditatea.
Rareș Bogdan e pe metereze de câte ori are ocazia. Rareș Bogdan e mai urmărit de infractorii din Psd deseori. Uneori, când deschide emisiunile, privește la cameră către telespectatori, decis și dispus să mai tragă niște „scatoalce” peste „bot” tuturor celor care încearcă să îl marginalizeze. De fapt el nu privește doar în camera de filmat a studioului de emisie. Privește în ochii și sufletele românilor. Îi întreabă tacit și ținându-și discursul totodată, dacă mai iubesc „România dodoloață”. Îi întreabă dacă trec prin aceleași frământări de patriot ca și el. Să fie clar: Aici nu fac un tablou de măgulire a jurnalistului Rareș Bogdan. Că mă enervează uneori la culme. Are uneori o logoree tresărindă că deja nu mai sunt vorbărețul cunoscut de ai mei. Mă scoate din sărite și totodată mă sensibilizează strigătul său interior, despre care nu poate vorbi. Am scris un roman acum 2 ani, intitulat „Lanțuri”. Pe lângă situația personajului real și încarcerat al volumului, am dezvoltat și subiectul altor „lanțuri”, ale noastre, celor aflați în libertate, pe care deseori le simțim deși nu le vedem. Și Rareș Bogdan e în „lanțuri” în adâncul sufletului său. Există reguli și limite cotidiene care te obligă la compromisuri. Compromisuri fără de care nu ar putea să enerveze viespile manipulatoare din jur, din societate, din partea infractorilor, a penalilor, a invidioșilor. Să ridice mâna sus cine nu a avut „lanțuri” când a dorit să facă sau să spună ceva și totuși a insistat să se întâmple sau să se audă.
Specialiști titrați, profesori superbi, înțelepți, lideri de opinie și jurnaliști de prestigiu, se mai pot găsi încă în emisiunile realizate de Rareș Bogdan. Oameni de cultură, scriitori, academicieni, premiați internațional, apar față în față cu un jurnalist constrâns de situații dar învingător inclusiv când nu mai este văzut pe micul ecran. Sau pe online. Eu îl urmăresc în online, pe streaming, pentru că nu locuiesc în țară. Nu am putut fi prezent la Roma când a venit în Italia, am aflat prea târziu. Dar eu și multe mii de alți exilați din cauza corupției, mai nou, suntem prezenți seara când e „Jocuri de Putere cu Rareș Bogdan”. Și pe pagina sa de Facebook. PENTRU CĂ PUTEM.
Un articol semnat de scriitorul rezident în Italia, Adrian Melicovici
Date biografice: 9 cărți publicate, romane și volume de poezie. Singurul scriitor român care a parcurs pe jos distanța de 2200 km de la Târgoviște la Roma, în expediția interculturală „Speranța Unui Vis”. Câștigător al Distincțiilor revistei Itaca-Dublin, ediția 2015, secțiunea „proză”. Membru al Societății Scriitorilor Târgovișteni, membru onorific al Instituției culturale din Florența, „La Camerata dei Poeti”. A publicat numeroase articole promoționale despre câteva orașe românești, în revista italiană Marca Aperta, din nord-est.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.