Povestea Elenei Chirac din Italia, o viață pentru ceilalți. Minunile făcute de mâinile ei

70860221_534682360630818_6780260249363283968_n
Elena Chirac, românca de la Padova

Un material de Adrian Melicovici, Miane, Italia

Cel mai mare filosof britanic al secolului XX, laureat al Premiului Nobel, a fost Bertrand Russel. Ce-i mai plăcea să tragă din ditamai pipa, unind albul fumului de tutun cu părul său încărunțit de ani dar și de idei, gânduri și mai ales, optimism. El a scris suficiente lucrări cât să-i rămână numele în bibliotecile universale ca și ale sufletelor. Una dintre ele, se numește „În căutarea fericirii.” Capitolul 10, are un titlu-întrebare sugestiv: „Mai este posibilă fericirea?”Printre rândurile de acolo, putem lectura: „Plăcerile reușitei presupun asemenea dificultăți, încât la început ea pare îndoielnică, deși în cele din urmă, este de obicei atinsă. (…) Atașamentul față de o cauză, este o sursă de fericire pentru foarte mulți oameni.”
Fragmentul de mai sus l-am scris cu gândul că ele sunt adresate de atunci și pentru totdeauna nu doar cititorilor lui Russel dar și oamenilor, în general, indiferent de naționalitatea lor. Fără să fie probabil una din cititoarele sale ahtiate, Elena Chirac este în schimb cea despre care vom scrie mai jos. Iată cum filosofia gândirii britanicului se regăsește și în faptele și viața de zi cu zi a Elenei, într-o empatie întâmplătoare, atâta vreme cât cele două persoane nu aveau cum să se cunoască vreodată. Pentru că Russel a vorbit cu toată lumea în același timp și cu generațiile care i-au urmat. Și pentru că asta face și Elena Chirac, în timpul de acum, de la Padova, orașul în care a ales să trăiască simplu, frumos și util.71009405_2762995050594557_5623726776044748800_n
Elena Chirac strânge donații și realizează cu mâinile ei lucrări superbe, pe care le vedeți și le veți vedea imediat după finalul acestui material. Însă nu trebuie să derulați până acolo fără să citiți rândurile care urmează, pentru că veți descoperi așa mărturisirile de om simplu și frumos ale Elenei. Așadar, s-a născut la Brașov unde a și copilărit, urmând un liceu la profilul „alimentație publică”, lucru firesc, atâta timp cât copil fiind, îi plăcea să se joace de-a vânzătoarea. A pornit de jos, de la 17 ani, ca vânzătoare, pentru diferite produse, de la cele alimentare până la pantofi, ajungând la numai 25 de ani directoare al unui magazin mare.
În anul 2006, a părăsit România, alegând Italia, mai întâi la Torino. După o experiență negativă se mută în regiunea Veneto, la Padova. A fost o decizie de bun augur pentru că acolo și-a întâlnit sufletul pereche, cu care s-a și căsătorit în 2008, imediat după un an, ea devenind mămică. Apoi, a studiat viața părintelui Arsenie Boca. A ajuns la Mânăstirea Prislop, după care având anumite experiențe de ordin spiritual, a început încet și sigur să se schimbe în interiorul ei, ca om. Dragostea față de semeni, față de oameni, în general, i-a crescut tot mai mult. Și de atunci, și-a găsit o menire, transformându-și sufletul într-o oază de fericire și împlinire pe care mulți o cunoaștem dar și mai mulți nu ne dăm seama că există în noi.
Elena Chirac, mărturisește, fără să uite vreodată: ” Cu ajutorul doamnei Elena Artemiza Lili, venită la Roma special pentru a-mi da o mână de ajutor, (M-a ajutat la sortarea produselor, împachetarea lor, sortare) dar și al multor suflete minunate de la Padova, am reușit în numai două săptămâni să strângem dulciuri și nu numai care ulterior, au ajuns la grădinițele din Suceava și Iași, chiar de Crăciun. Apoi a urmat cazul micuțului Bogdănel, care avea numai 3 anișori dar o tumoare pe creier, unde iarăși ea a mobilizat câteva suflete care au dat ajutor familiei venite din sud. Aproape imediat s-a alăturat acestor cauze și Scurtu Petre, cel care a fost permanent la Siena alături de familia micuțului, pentru că la spitalul de acolo a fost micuțul transferat.”
În timp, Elena a colaborat cu câteva asociații care aveau ca scop ajutorarea copiilor nevoiași. Românca povestește despre o femeie de etnie rromă cu 6 copii, care s-a integrat foarte bine în noua lume. Părintele Costel Calanciuc Evghenie a dat și el cu tot sufletul ajutor, botezându-i pe copilași. Mai mult, femeia rromă, mai spune Elena, a început să și meargă la muncă. Bani, hăinuțe, alimente, au fost donate inclusiv pentru copiii bolnavi. Și aici, ea face apel la toți românii, să se oprească la orice orfelinat din țară ca să dăruiască ceva acelor suflete micuțe, bătute de soartă, abandonate la voia întâmplării și fără îmbrățișarea unei mame, în dese cazuri.
Însă povestea Elenei Chirac nu se termină aici. În paralel, ea muncește și aproape tot timpul, confecționează aranjamente superbe (Vezi foto), un fel de „handmade”, cerute de tot mai mulți doritori, încântați de abilitatea și talentul ei. Își amintește cu tristețe: ” În 2006, am licitat un produs realizat manual de mine pentru un copil bolnav, care mai apoi s-a stins din viață.”
Dar frumusețile și minunile create de mâinile Elenei Chirac pot aduce surâs, mulțumire, bucurie, încântare, pentru multe alte ființe, care trăiesc și nu vor mai muri, sperăm. Pentru că așa e în viață, când insiști să crezi în ceva, acel ceva devine etern, ca un rai pământean, izvorând din sufletul tău către alte suflete.
Elena Chirac este strictă, totuși, cu propriile convingeri. Ea spune: ” Am înțeles că ajutorul nu se poate oferi oricui și oricum. Nu poți oferi ajutor unor oameni care nu vor să își schimbe percepția despre viață, modul de gândire. Toți am venit aici pe pămând cu ceea ce avem nevoie. Important este ca fiecare dintre noi să ne putem înțelege pe noi înșine.”
Am vorbit cu Elena la telefon, solicitându-i câteva minute. Care mai apoi s-au transformat în aproape toată după amiaza. Telefonul meu m-a avertizat că se descarcă. Evident, cum conversația se purta între două persoane optimiste și simple, devenind interesantă și relaxantă, am luat repede încărcătorul. După care am trecut la glume, la povești și la o amiciție plecată din suflet și cu maxim respect. Și pentru care-i mulțumesc. Îmi revine în minte proiectul meu intercultural, în a cărui primă fază am parcurs pe jos de la Târgoviște distanța de la Roma. Se numește Speranța Unui Vis. Inclusiv Elena este o speranță a unui vis. Visul multor suflete aflate în nevoie pe care nici nu le cunoaștem, trecem pe lângă ele și spre rușinea noastră, mulți dintre noi, întoarcem capul, fără să mai auzim strigătele deseori tăcute și fără forță ale unor chipuri care nu mai au nici lacrimi să își strige durerile, fizice și de suflet.

70777338_2506502729388604_3698451919757377536_nCereți ornamentele și lucrările Elenei, nu costă o avere. Gândiți-vă că veți avea nu doar o amintire de la o femeie talentată dar și posibilitatea de a oferi minunile create de mâinile ei, celor care au dreptul la viață și la zâmbet. Cât despre românca despre tocmai am scris, totuși nu suficient, aici, pot spune că e o familistă, o glumeață, o curajoasă dar mai ales un suflet, unde poți descoperi nu doar învățăturile părintelui Boca dar și povestea unei femei care nu a renunțat niciodată să se transforme și să evolueze frumos, pentru ea și pentru ceilalți.

Un articol semnat de scriitorul rezident în Italia, Adrian Melicovici
Date biografice: 9 cărți publicate, romane și volume de poezie. Singurul scriitor român care a parcurs pe jos distanța de 2200 km de la Târgoviște la Roma, în expediția interculturală „Speranța Unui Vis”. Câștigător al Distincțiilor revistei Itaca-Dublin, ediția 2015, secțiunea „proză”. Membru al Societății Scriitorilor Târgovișteni, membru onorific al Instituției culturale din Florența, „La Camerata dei Poeti”. A publicat numeroase articole promoționale despre câteva orașe românești, în revista italiană Marca Aperta, din nord-est.

Lucrări de Elena Chirac:

70196334_688187925000021_7862926272375029760_n

70493505_774087563045594_5533784126437457920_n71242701_680527069118574_2604206179584311296_n71250722_385871689011555_4782694483529564160_n52358961_2302919869771428_1877869648679010304_n

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.